duminică, 10 iulie 2011

Ăştia ne cred proaste

1
Ia uite ce-au mai descoperit nemţii: cică, pentru bărbaţi, probabil pentru ăia mai copţi, mă gândesc, nicio gimnastică nu e mai bună decât cea a ochilor. Cică nimic nu e mai sănătos pentru un bărbat decât să se holbeze zilnic, vreun sfert de oră, la un decolteu generos.

Bine, mă gândesc eu, asta trebuie să fie pentru moşneguţi, pentru ăia de-au atârnat demult ghetele-n cui, altminteri cum să fie aşa sănătos holbatul la ţâţe? Sau, cum să fie mai sănătos decât să le atingă, să le frământe, să le sărute? Eu cred că, de la prea mult holbat fără nimic altceva, un bărbat normal ar ajunge şi s-o ia razna. Voi ce credeţi, fetelor?

Nu, nu e bine pentru ei să se zgâiască, doar să se zgâiască. Trebuie să pună mâna, să atingă, să mângâie, trebuie să facă, de fapt, tot. Asta o zic americanii, şi ăştia sunt şi mai deştepţi ca nemţii, cel mai bine, pentru bărbaţi, e să facă sex „la foc automat” până le stă herţul(?!)

Acu’, părerea mea e puţin mai nuanţată. Pentru bărbaţi, nu e chiar ok să facă sex „la foc automat”, dar ei ar vrea să facă asta. E o diferenţă, nu?

Şi americanii ăia au cercetat pe dracu’, au scris ceea ce vor domnii să citească. Eu nu cred, aşa, că orice bărbat poate să facă, aşa, sex „la foc automat”, până crapă. Sau, dacă poate, atunci crapă la treeiş’cinci de ani, ceea ce iar nu e mare scofală. Şi, să fiu sinceră, poate sunt eu incultă, dar dacă nici goagălul nu mă ajută, ce să fac? Am dat şi eu o căutare după „octogenari violatori în serie” şi ... nimic. Nu există aşa ceva.

Ăştia ne cred proaste. Ăştia nu spun adevărul, sau spun doar ceea ce le convine. Nu spun, adică, ce e, cu adevărat sănătos pentru o femeie. Şi ce anume?

Să admire zilnic mădularul timp de minimum un sfert de oră? Shit, asta nu va relungi viaţa unei femei nici cu o secundă, şi nici nu o va face mai sănătoasă, mai fericită sau mai ştiu eu cum. Atunci, cum? Să-l (şi) atingă, să-l mângâie, să-l sărute, să şi-l bage nu-ştiu-unde? Da şi nu, nu ştiu ce să zic. Nu, n-am făcut studii, dar nu cred ca ăsta să fie remediul tinereţii veşnice pentru noi femeile. Atunci, ce?

Iată ce – eu zic de cazul meu şi de cel al câtorva prietene pe care, să zic că le cunosc destul de bine: ceea ce poate prelungi cu adevărat viaţa unei femei, cea ce o poate face mai fericită şi mai sănătoasă nu este vederea scârbavnicului mădular, ci a cu totul altor obiecte ... de exemplu a biju-urilor ... şi nu numai. Ne place să ne uităm la astfel de obiecte, să le admirăm frumuseţea, dar şi mai mult ne place să le simţim, să le atingem, să le mângâiem, să le purtăm, la gât, în urechi, pe degete, pe braţe, oriunde aceste mici minuni ne-ar putea pune în evidenţă propria frumuseţe, oriunde ne vin bine, ne pun în valoare etc. Şi ne plac şi hainele scumpe, deosebite, şi florile, şi parfumurile, şi câte şi mai câte.

Dar nu, nu, suntem rezonabile, de unde să aibă bărbaţii posibilitatea de a ne oferi zilnic aşa ceva – nu vorbesc de excepţii? Ok, dar, atunci să ţină seama şi de noi ... măcar atât. De ce le place lor să facă sex „la foc automat”, până la moarte? Aa, domnii sunt mai „sportivi”, au nevoie de mişcare, de efort, de hâţa-hâţa, spre deosebire de noi, doamnele, care suntem mai leneşe de la natură, ne plac gesturile romantice, ne place să ne simţim mângâiate, răsfăţate, preţuite, nu neapărat hâţa-hâţa, nu asta e iubirea, sau nu doar asta. Vor să facă mişcare, să facă sport? Atunci de ce nu bat covoarele, nu dau cu aspiratorul, nu aruncă gunoiul, şi câte şi mai câte, pe care domnii noştri cei amatori de mişcare le lasă în seama noastră?

Eu cred că asta ar trebui să descopere aceşti aşa-zişi cercetători şi să le spună bărbaţilor: vă place sportul, mişcarea şi alte cele? Da’ voi ştiţi ce vor femeile cărora le cereţi acest lucru? Ştiţi cât contează pentru o femeie ca soţul sau iubitul ei să-şi mai amintească, din când în când, nu întotdeauna, dar măcar din când în când, că şi noi mai avem chef, nu, nu chef, nevoie, să ne relaxăm, să ne odihnim, să ne simţim bine, să fim fericite, să fim apreciate, să fim lăudate, să facă cineva, în locul nostru, toate treburile curente, iar noi, doar să ne întindem şi să lenevim, şi-atunci, poate, o să avem şi noi poftă de ţac-ţac, dar aşa, cu atâtea griji, cu atâtea probleme ... Măcar atâta de i-ar învăţa pe domni ...
UPDATE: Sunt, se pare, şi studii oneste, precum cel de aici. Oare de ce e aşa?

1 Response to Ăştia ne cred proaste

10 iulie 2011 la 20:40

=)) fenomenal postul:))

Trimiteți un comentariu