duminică, 12 iunie 2011

Da’ tu nu te plictiseşti niciodată?

7
Aşa m-a întrebat zilele trecute o matracucă.

Eu nu ştiu de ce-i mănâncă pe unii în cur aşa de tare de problemele altora. Adică, vă imaginaţi dumneavoastră că persoana respectivă mi-a adresat aceste cuvinte din simplă curiozitate ştiinţifică? Aiurea, pentru băbătia respectivă nu cred să existe curiozitate mai profundă decât cea cu privire la ce mai fac ăia ... nici nu ştiu cum îi cheamă ... Pepe şi Zăvoranca, sau cam aşa ceva.

Bun, dar ce are cu mine? Habar n-am. Pe mine mă interesează doar faptul că mă simt agresată, şi atâta tot. Şi, sincer, nu-mi place. Rezist, dar nu-mi place.

Nu ştiu, eu nu-s psiholoagă, dar eu cred că e şi ăsta un mecanism psihologic, dacă ai ajuns în căcat, şi vezi că nu mai poţi ieşi, şi n-o mai poţi lua de la capăt, dacă vezi c-ai feştelit-o urât, măcar să-i bagi şi pe alţii în acelaşi căcat. Iar dacă nu, măcar să le scoţi ochii cu asta.

Întrebarea de mai sus poate părea nevinovată, şi poate chiar este, dar este, de fapt, break-ice-ul pentru alte întrebări, mult mai grave şi mai acuzatoare, cum ar fi:
Da’ tu poţi să stai, aşa, singură? Nu te-ai gândit cum va fi peste zece, douăzeci, treizeci de ani, când n-o să-ţi deschidă nimeni uşa?
Da’ tu, fată, nu-ţi doreşti un copil?
Da’ nu stai prea mult pe net?
Da’ crezi că-i bine să nu mergi la biserică?
Bun. Pentru toţi cretinii, mamelucii, frustraţii, de ambele sexe, de orice confesiune, din off-line sau din mediul virtual – fiindcă sunt şi aici destui, oho! – pentru toţi cei interesaţi de curul meu, ce mănânc, cu cine mi-o trag, şi cum mi-o trag, dacă stau prea mult sau prea puţin pe net, şi altele asemenea, aveţi puţină răbdare! Vă răspund la toţi, şi la toate ... pe rând. Când am timp ...

Pentru că problema mea asta este: nu am timp. Da, sunt dezordonată, nu sunt o bună planificatoare, vreau să fac multe şi nu reuşesc, dar, până la urmă asta este: nu am timp. Am atâtea proiecte în cap, am atâtea treburi de făcut, mai sunt şi perfecţionistă, îmi place ca atunci când fac un lucru, să fie făcut, şi toate astea nu-mi dau voie să mă plictisesc. Da, eu nu ştiu ce e aia plictiseală. Da, nu ştiu, eu nu mă plictisesc niciodată, eu am întotdeauna ceva de făcut, iar atunci când nu pot face, da, sunt şi momente din astea, atunci mă enervez, dar nu mă plictisesc.

Mă enervează, da, tot ceea ce îmi mănâncă timpul, tramvaiul care nu vine, situaţia stupidă şi, evident, extrem de urgentă, pe care trebuie să o fac acum, chiar dacă am făcut-o şi ieri, şi nu a folosit la nimic, mă enervează oamenii proşti, de ambele sexe, mă enervează făţărnicia, invidia, slugărnicia, şi multe alte lucruri. Toate astea mă enervează, nu mă plictisesc.

Matracuca de care vorbesc are un serviciu de tot rahatul, de unde câştigă mai nimic, un bărbat mitocan, trei copii retardaţi, stă la casă, are o curte mare, de care are grijă tot ea, şi mai creşte şi animale. Da, aţi citit bine, mai râneşte şi după alea. Ei, face toate astea şi, în plus, se mai uită şi la telenovele, la una singură, zice ea, şi mai are şi timp să se plictisească! Extraordinar, cum oare reuşeşte?

Ei bine, părerea mea – pe care nu i-am spus-o niciodată – este aceea că, de fapt, nimic din ceea ce face nu face bine. Nimic! Şi de-asta şi bărbatu-său e aşa cum este, şi copiii, şi tot. Păi, de bărbat e ăla care să stea cu o asemenea individă? Unul ca ea, evident. Şi ce copiii pot avea asemenea oameni? Unii ca ei, evident!

Eu asta înţeleg printr-o femeie toantă. Şi sunt multe ... pute ţara asta de femei toante. Şi-apoi ne mai mirăm de una, de alta?

Bine măcar că merge la biserică ...

P.S. Ei bine, da, am şi eu două feţe ... ca noi toţi, de altfel. Una e calmă, relaxată, frumoasă, cealaltă e agresivă şi nu tocmai politicoasă. Dar, spuneţi dumneavoastră, de ce trebuie, totdeauna, să existe nişte persoane care să se erijeze în sfătuitori „înţelepţi”? De ce nu-şi văd oamenii ăştia de viaţa lor care e, cel puţin din punctul meu de vedere, de tot rahatul? De ce ţin musai să-i condamne pe cei care nu sunt asemenea lor, care au alte viziuni, alte standarde, alt mod de viaţă? De ce?

Şi-atunci să nu ripostez? 

7 Response to Da’ tu nu te plictiseşti niciodată?

13 iunie 2011, 10:12

Dar persoana respectiva nu are alta treaba mai buna de facut decat sa tina contul altor persoane ? Si eu urasc persoanele care nu isi vad de viata lor, sau isi vad prea putin si pur si simplu isi baga nasul in a mea si incep sa imi dea "sfaturi" sau sa imi puna intrebari asemanatoare cu cele de mai sus. Cred ca acei oameni traiesc doar pentru a-i enerva pe ceilalti cu intrebarile lor stupide si fara sens.

13 iunie 2011, 11:59

Chill...nu e vorba că au ei o pasiune din a se „băga” în viața altora sau că nu au alte lucruri de făcut. Unii poate că nu au nimic de făcut, dar nu asta e important. Ideea e că majoritatea persoanelor de gen au anumite frustrări mai profunde. Sunt genul de persoane măcinate de bună starea altora și de ce nu și de „succesul” pe care anumite persoane îl au. Lumea a devenit mai rea, mai limitată, mai invidioasă. Fii indiferentă.

Anonim
18 iunie 2011, 11:18

Sfaturi, sfaturi, sfaturi...pentru ce atâtea sfaturi? Fiecare om judecă şi simte diferit ipostaza situaţiei. Aşa că sfatul la nimic concret e inutil...doar o formă de asentiment pentru a atrage atenţia...(şi io! şi io!)
Deci, nu!
Suntem oameni şi e natura noastră firească să încercăm să ne impunem...întotdeauna unde vor fi doi, unul va încerca să iasă în faţă. Şi de-aici...chestiile mai mult sau mai puţin enervante. Cât despre întrebările impertinente...ele fac deliciul unei conversaţii antrenante...cel puţin poţi spune că nu te-ai plictisit (chiar dacă ai fost un butoi de pulbere)... funny! dar aşa se întâmplă de fiecare dată. Şi în fond mai interesanţi sunt oamenii enervanţi...
Eu recunosc...sunt genul de om care pune întrebări ciudate...genul de om enervant...dar totodată... vb. noi mai târziu...până atunci, o zi excelentă domnişoară.
Acelaşi alt anonim.

4 septembrie 2011, 20:09

Foarte adevarat ceea ce spui! Citind asta apreciez inca si mai mult linistea pe care o am aici unde nimeni nu-si permite sa interogheze pe celalalt de maniera asta. O tara civilizata nu inseamna, prin urmare, doar o economie puternica, ci si oameni educati.

just me
6 februarie 2012, 06:24

Nu stiu de ce am impresia ca de fapt tu chiar vrei sa fii intrebata despre una-alta..altfel nu vad rostul acestui blog.
Ori poate ai nevoie de confirmari...who knows?..doar pentru ca baba iti pune niste intrebari nu inseamna ca este limitata doar la a-si creste copiii,animalele ,sa aiba grija de curte,casa si sa mai aiba si serviciu(chiar daca castiga putin)...de faptviata ei estemult mai plina decat a ta!.crezi ca esti desteapta si baba proasta..da uite..baba a fost ca tine,si-o fi tras-o si ea in tinerete ca doar nu s-o fi maritat fata mare,poate are si ea momentele ei de introspectie si isi pune intrebari existentiale...ignora ce nu-ti convine...evita contactul.sau pur si simplu taie-i macaroana cand se intinde la barfa...dar nu rade de ea fiindca nu-i esti superioara cu nimic!

Anonim
12 februarie 2012, 15:46

esti tzacnita...da ador asta...ce atata pupi-n-curism...adevarul trebuie spus in fatza...da-i tare fato!

Anonim
27 ianuarie 2014, 20:10

si a trebuit sa scrii despre chestia asta...e ca si cum ai zice: ma enerveaza persoanele care comenteaza...dar prin asta ai comentat la ceea ce au spus ei.Nu esti cu nimic mai presus ci de "cacat"

Trimiteți un comentariu